Se întâmplă cu prețurile la alimente, la energie: toate pleacă de la inflație, iar experții sunt pesimiști

Anul 2022, la nivel european, a fost dominat de inflație și, deși pentru un moment lucrurile s-au mai liniștit, încă din decembrie, au apărut din nou perspectivele pesimiste ale analiștilor, după cum arată un raport al Băncii Centrale Europene.

Estimările privind inflația pentru perioada următoare nu mai sunt deloc roz, după cum atrage atenția BCE într-un studiu citat de Economedia. Deși trecem printr-o perioadă de scădere a prețurilor la energie, dobânzile băncilor centrale se pare că vor mai crește, cel puțin o perioadă, pentru a tempera o creștere a prețurilor la alimente, carburanți și aproape orice altceva.

Ce se întâmplă cu inflația în 2023, cu puterea de cumpărare

Rata anuală a inflației în zona euro a încetinit în luna decembrie până la pragul de 8,5%, de la 9,2% în luna precedentă. Cifra confirmată de Institutul European de Statistică este cu atât mai interesantă cu analiștii estimau un nivel al prețurilor de 9%. Pe de altă parte, vorbim în continuare de valori de peste patru ori mai mari decât ținta Băncii Centrale Europene, de 2%.

Ianuarie a marcat a treia lună succesivă  în care s-a înregistrat o scădere a prețurilor în zona euro, după un nivel record de 10,6% în octombrie.

Revenind la prognozele BCE, se estimează o inflație medie de 3% în următorii trei ani, în creștere față de cele 2,9 procente estimate în decembrie. Pentru următoarele 12 luni, așteptările medii sunt de 5%.

Problema legată de aceste pronosticuri, deși nu foarte evidentă, este că, odată cu așteptările legate de inflație merg în sus, sunt influențate deciziile companiilor la nivel de management și, mai ales, în relație cu angajații. Ocazional, încearcă să majoreze salariile și, nu de puține ori, cochetează cu restructurări de personal, un detaliu care face și mai dificilă revenirea inflației la ținta de 2%, menționată de BCE.

În final, cele mai recente prognoze ale BCE poziționează inflația în zona euro în jurul valorii de 6,3% în 2023 și 3,4% în 2024. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a românilor, chiar și în cele mai optimiste scenarii, va avea de suferit și în perioada următoare, în contextul în care salariile și pensiile este foarte improbabil să se poată alinia la perioada de criză economică.